Realitatea obiectivă despre Centrul Cultural-Misionar „Familia” al Patriarhiei Române - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2026 BISERICI.org

eXTReMe Tracker

Ştiri şi Evenimente

Realitatea obiectivă despre Centrul Cultural-Misionar „Familia” al Patriarhiei Române

[2022-07-05]
de Diac. Iulian Dumitraşcu

Biroul de Presă al Patriarhiei Române a transmis o precizare referitoare la articolul publicat pe site-ul Să Fie Lumină, intitulat „O poveste despre o insulă – hotel primită gratis de Biserica Ortodoxă de la statul român. Un complex reabilitat şi întreţinut cu bani publici, în baza unei scheme devenite clasice”.
„Întreaga activitate legată de dimensiunea economică a Centrului se desfăşoară riguros legal şi perfect transparent, respectându-se regulile economice şi financiare impuse de legislaţia în vigoare, realitate oricând verificabilă de către autorităţile statului abilitate să o controleze”, se precizează în document.
Mesajul integral:
„O poveste despre o insulă – hotel primită gratis de Biserica Ortodoxă de la statul român. Un complex reabilitat şi întreţinut cu bani publici, în baza unei scheme devenite clasice.” Aşa arată un titlu iţit obraznic într-o obscură zonă mediatică bine circumscrisă ideologic, deşertificată de sens, bun-simţ şi deontologie, a unui grupuscul „jurnalistic” care se crede „purtător de lumină”, adică luciferic.
Un titlu construit cu intenţia „curat murdară” de inducere a cititorilor, oricât de puţini, în eroare şi de generală denigrare a Bisericii Ortodoxe Române, pe care câţiva chinuiţi de duhul unei lumi distopice şi-o imaginează oniric, deci psihanalizabil, evacuată din istoria naţională, din spaţiul public, din realitate. O obsesie (anticlericală) tradusă printr-o fixaţie ideatică patologic resentimentară de tipul „Carthago delenda est”, adică, în contextul nostru: Biserica trebuie distrusă. Indiferent de josnicia mijloacelor folosite care scuză, desigur, un scop atât de „nobil”.
Un lucru bine cunoscut: obsesiile hrănite bulimic de ideologie se focalizează constant şi parazitar pe realitatea care le contrazice.
Despre ce este vorba în realitatea obiectivă şi imediată ?
În anul 2004, clădirile fostei Mănăstiri cu spital Sfântul Pantelimon, mânăstire care a dat numele oraşului Pantelimon din judeţul Ilfov, au fost retrocedate in mod firesc Patriarhiei Române, cu excepţia vechii biserici voievodale, singura clădire din ansamblu care a fost demolată de regimul comunist, toate celelalte fiind doar reparate şi adaptate noii destinaţii turistice date obiectivului.
O retrocedare către un proprietar de drept este justificată de raţiuni istorice, morale, judiciare şi este, în mod subînţeles (chiar dacă nu pentru oricine), gratuită, nu contra-cost.
Prin această retrocedare au încetat prevederile HG nr. 1087 / 9 noiembrie 2000 privind transmiterea, cu plată, a imobilului „Lebăda” din proprietatea Societăţii Comerciale „Capitol” – S.A. în proprietatea publică a statului, în administrarea Secretariatului de Stat pentru Culte şi în folosinţa gratuită a Patriarhiei Române şi a documentelor conexe, invocate în mod (deliberat) eronat în articol ca fiind încă în vigoare, deşi acestea nu mai sunt valabile de 18 ani.
Retrocedarea clădirilor, aflate într-o foarte avansată stare de degradare, a implicat şi implică ample lucrări de reparaţii şi reabilitare. Astfel, prin repararea acoperişurilor şi montarea de noi ferestre au fost conservate clădirile existente, însă peste 75% din spaţiile acestora sunt încă nefuncţionale.
Este important de menţionat şi reţinut că doar un procent de aproximativ 18-20% din suma totală necesară reabilitării clădirilor a fost oferit de stat, restul cheltuielilor fiind suportat din fondurile proprii ale Patriarhiei.
Despre oportunitatea finanţării unor astfel de proiecte cu o importantă dimensiune socială, instituţiile care au asigurat un sprijin financiar pot fi şi este bine să fie consultate de cei cu dificultăţi de înţelegere a mecanismelor comunitare. Principiul este străvechi: audiatur et altera pars.
Veniturile modeste realizate de Centrul „Familia” sunt destinate exclusiv pentru întreţinerea şi funcţionarea acestuia (salariile personalului – plătite inclusiv în perioada de pandemie, când activitatea a fost suspendată – , plata foarte mare a facturilor la curent electric, apă, gaze etc.), precum şi pentru continuarea lucrărilor de consolidare, renovare şi dotare ale clădirilor în curs de reabilitare.
Scopul acestui Centru nu este profitul financiar, cum programatic tendenţios şi obsesiv insinuează articolul respectiv, ci lucrarea pastorală, socială şi misionară a Bisericii în folosul comunităţii. Un adevăr pur, pentru unii nu neapărat şi simplu, întrucât anticlericalismul ideologic afectează planul logic.
Referitor la anularea proiectului de transformare în hotel de 5 stele a locaţiei, precizăm că lucrările care presupuneau realizarea acestui lucru implicau demolarea unuia dintre corpurile principale ale clădirii şi edificarea unuia nou din oţel şi sticlă care ar fi şters total amprenta arhitectonică bisericească a locului.
Centrul „Familia” găzduieşte în mod regulat serbările grădiniţelor bisericilor din Bucureşti, serbările de absolvire ale elevilor seminarişti sau ale studenţilor teologi, revederile unor promoţii ale acestora, conferinţele de lucru ale preoţilor capelani, ale preoţilor din protopopiatele capitalei, oferă cazare pelerinilor care se află în trecere prin Bucureşti, fiind însă deschis şi unor evenimente precum nunţi sau botezuri, având prioritate solicitările unor credincioşi din parohii, care preferă un spaţiu liniştit şi condiţii decente de desfăşurare pentru aceste evenimente importante din viaţa lor.
Întreaga activitate legată de dimensiunea economică a Centrului se desfăşoară riguros legal şi perfect transparent, respectându-se regulile economice şi financiare impuse de legislaţia în vigoare, realitate oricând verificabilă de către autorităţile statului abilitate să o controleze.
Construirea imaginară şi deversarea în spaţiul public a unei pseudo-realităţi, în care Biserica este personajul colectiv aprioric negativ, spune aproape totul despre cei ce aleg să înţeleagă şi să practice onorabilul act jurnalistic ca pe unul de safari anticlerical, compromiţându-l total. Iară şi iar.
Ataşăm şi un link către o precizare anterioară, dar la fel de actuală, a Biroului de Presă, privind activităţile social – pastorale ale Centrului Cultural-Misionar „Familia” al Patriarhiei Române.
Biroul de Presă al Patriarhiei Române

Sursa: www.Basilica.ro


Contor Accesări: 562, Ultimul acces: 2026-10-14 08:48:11